Trăind într-o țară a soarelui, mi-au plăcut tot timpul norii și momentul în care aceștia apăreau. Cerurile senine sunt de asemenea frumoase … dar, de fapt, norii sunt cei care fac lumina să danseze pe cer.
Oare am putea aprecia cu usurință și problemele noastre care se ivesc, spunând “Mulțumesc!” atunci când acestea apar? La urma urmei, ele apar oferindu-ne oportunitatea să curățăm.
În acestă săptămână, marți seara, la seminarul Ho’oponopono, Mabel Katz a citit un pasaj din cartea „Prison to Praise” de Merlin Carothers. Este viziunea autorului despre o zi senină, strălucitoare, cu nori negrii pe cer. Era o scară ce se înălța prin intermediul acestor nori, iar oamenii au încercat să urce deoarece au auzit că deasupra norilor se află ceva mai frumos decât orice altceva văzuseră ei vreodată. Aceștia urcau și urcau, erau dezorientați și se rătăceau în norii negrii, iar apoi erau trași înapoi pe scară spre mulțimea de mai jos.
În sfarsit, sosește și rândul autorului să urce. Se urcă pe scară în nori, însă întunericul devenea atât de intens, încât aproape că îl obliga să coboare. Dar, pas cu pas, el continua și … brusc, “ochii mei au văzut cea mai intensă luminozitate. Era de un alb glorios, prea strălucitor pentru a fi descris în cuvinte.
Apoi, constată că el poate să meargă pe vârful norilor cu ușurință. Dar, de îndată ce se uita în jos pentru a examina natura norilor pe care mergea, el începea să se scufunde. “Doar uitându-mă la lumină aș fi putut rămâne în vârf.”
Cea mai intensă lumină dintre toate strălucește în continuu și reprezintă imparația cerească. Ea poate fi atinsă doar dacă ne concentrăm atenția asupra ei și nu pe nori (“probleme”). În viziunea autorului, Dumnezeu îi spune că, oricât de dificil este să aibă încredere în el, să aibă grijă de viața sa, “să continue să urce pe scară”.
Acest lucru se aseamănă cu Legea Atracției şi de asemenea cu Ho’oponopono. Faptul că ne concentrăm pe “problemă” (nori), ne aduce mai mult din ceea ce nu vrem – mai multă durere, dramă, supărare, etc și ne leagă de toate acestea. Practicând Ho’oponopono, suntem concentrați asupra curățării mai degrabă decât să ne pierdem în amintiri, iar toate problemele se vor îndepărta.
Dr. Ihaleakala Hew Len a fost invitatul-surpriză în această seară şi a fost destul de amabil să răspundă la câteva întrebări. Așa că l-am întrebat despre situația mea familială din ultimele luni. Ce pot să fac pentru a curăța?
“Ce primesc”, a spus el gânditor. ”Ar trebui să faci apel la ajutorul copilului tău interior. Vreau să spun să vorbești cu el și să îi spui: ‘Iată care-i situația, și iată ce experimentăm – și știm că sunt doar informații, amintiri ce se derulează‘. Dacă putem curăța, tatăl și mama noastră își vor găsi locul în care trebuie să fie, indiferent care va fi acel loc.”
”Dar trebuie să curățăm! Trebuie să privim în interiorul nostru și să lucrăm cu acele amintiri pe care le experimentăm ca “ei”. Și, dacă ne detașăm de aceste probleme, vom găsi soluția.”
“Permiteți-mi să vă dau un exemplu” a adăugat Dr. Hew Len. Apoi, a descris pe cineva care era preocupat de mama sa, care locuia cu alte rude a căror casă a fost rechiziționată … și nu a mai avut unde să se ducă în altă parte.
Prin curățare, mama a primit brusc o invitație de a se duce să stea la un văr bogat în țara ei natală pentru câteva luni – o soluție la care nimeni nu se gândise. Continuând să curețe, femeia a fost apoi invitată să trăiască permanent cu încă un alt văr în Hawaii.
“Cine s-ar fi gândit la aceste lucruri?!” Dr. Hew Len a început să râdă (și eu la fel). “Suntem atât de blocați în date și nu curățăm, astfel că Divinitatea nu ne poate răspunde !”
El a continuat: “Ideea este că, dacă nu curățăm, totul devine asemenea nuvelelor scrise de Cehov – o scenă și o piesă care se tot repetă! Deci, în timp ce-mi spui despre tatăl tău și mama ta vitregă, eu curăț ce se întâmplă în mine, care te face pe tine să îmi spui despre ei … pentru că nu vreau ca această amintire să se tot repete în mine. Deci, trebuie să fii dispusă, sora ta trebuie să fie dispusă, CINEVA trebuie să fie dispus să închidă amintirile care se repetă pe scena vieții tale.“
Shakespeare a spus: “Toți suntem pe o scenă uriașă, şi toți suntem blocați în rolurile noastre. Dar putem anula aceste roluri! Deci, tu și eu, cineva trebuie să anuleze rolurile pe care le jucăm, programele pe care le jucăm. Dacă nu vom ajunge la ele, acestea se vor relua. Împlinesc 70 de ani și cred că vreau să renunț la ele!” (am râs mai mult).
Deci, aș cere sprijinul subconștientului: “Ajută-mă cu asta. Știu că am ținut cu tot dinadinsul de ea dar, te rog…”
Puteți să-l învățati să curețe. Spuneți-i “Te iubesc!”. Dacă programați subconștientul, acesta va curăța non-stop, în timp ce dormiți! Dar trebuie să-l rugați! Este în voi … trebuie să-l închideți în voi!!
Dacă faceți asta, nu vă va veni să credeți cum lumea se va schimba. Tatăl tău își va găsi locul potrivit și mama ta vitregă la fel. Tocmai am văzut că aceste lucruri se întâmplă în cazul în care eu sunt dispus să curăț. Dacă nu curăț – wooooh! Amintirile se repetă iar și iar.
Am mai răs încă o dată după ce am fost de mai multe ori la acest stadiu de “woooooh!” Sunt multe domenii din viața noastră care alcătuiesc poate un club “woooooh”; pentru aceia dintre noi ce au mai multe lucruri de curățat.
În timpul acestei conversații m-am simțit mai ușoră, râzând de unele lucruri de care nu am putut râde câteva minute mai devreme. M-am simțit mergând pe nori, ca în lectura lui Mabel, mai degrabă decât scufundat în ceață.
Norii pot fi foarte înfricoșători dacă ne temem de furtuni. Sau pot fi fundalul unor spectacole de lumină uimitoare. Pentru mine, acum, simbolizează lucrurile pe care trebuie să le curăț, motive să spun “Mulțumesc!” pentru fiecare oportunitate.
Pam