Lumea este condusă de informații, la fel ca și noi. Învățătorul meu, Dr. Ihaleakalá Hew Len, spune că noi venim cu întreg pachetul. Știti la ce se referă când spune asta?
Se referă la faptul că te naști cu amintiri din vieți anterioare, amintiri care încep să ruleze din primul minut după naștere.
Permite-mi să-ți pun o intrebare: Când mergi la cinema, filmul vine din ecran sau din proiector?
Oamenii și situațiile sunt la fel precum ecranele. Încercăm să convingem ecranul că avem dreptate. Vrem ca el să se schimbe, însă nu putem schimba ce este pe el. Dacă vrem ca lucrurile să se schimbe pe ecranul nostru, trebuie să ne schimbăm noi înșine.
Filmul este în noi. Noi suntem proiectorul.
Amintirile ne apar pentru a ne oferi oportunitatea să ne asumăm responsabilitatea 100% și să ne detașăm. Când facem asta, permitem Divinității să le șteargă, astfel încat să ne putem elibera. De fapt, problemele nu sunt decât oportunități. Viața este despre oportunitățile noastre de a crește, a afla cine suntem, de ce suntem aici și care este menirea noastră. Noi suntem aici pentru a ne îndrepta și a ne corecta greșelile.
Asta este exact ceeea ce face Ho’oponopono, arta străveche hawaiană pentru rezolvarea problemelor. Ne îndreptăm greșelile, asumându-ne responsabilitatea 100% și spunând: “Îmi pare rău, te rog iartă-mă pentru ceea ce se întamplă în mine și a creat sau atras aceasta!”
Noi toți încercăm să ne dăm seama care este scopul nostru în viață. Am vești pentru tine: scopul nostru este să curățăm și să renunțăm la tot ceea ce nu suntem noi. Nu suntem amintirile noastre. Suntem mai presus de ele, dar suntem responsabili să ne curățăm propriul bagaj. Cum și Shakespeare a spus: “Aceasta este o scenă, iar noi suntem actorii”.
Realizez că încerci să îți dai seama despre ce vorbesc, dar nu este nimic de știut ori de înțeles. Gândește-te: când ești în fața unui computer și lucrezi cu un program, ai idee câte alte programe rulează în același timp? Totuși, nu trebuie să știi sau să înțelegi totul ca să utilizezi un calculator. Tot ce trebuie să știi este că mai sunt și alte programe deschise. Este posibil să nu înțelegi de ce, de unde vin sau cum apar anumite lucruri și nici nu ai nevoie să știi aceasta. Tot ce ai de facut este să te detașezi.
Când ceva intervine între tine și altă persoană, ceea ce se întâmplă nu are legatură cu tine sau cu cealaltă persoană. Sunt doar amintiri. Amintește-ți că atunci când vezi cealaltă persoană sau problemă, de fapt nu pe ele le vezi. Vezi amintirile în legătură cu acea persoană sau problemă. Vedem lucrurile prin ochelari aburiți, deci nu le vedem cu claritate. Totul este pătat de gândurile noastre, judecățile sau credințele noastre, ceeea ce credem că este corect sau cum credem că ar trebui să fie lucrurile. Tot ceea ce trebuie să facem este să ne detasăm și să ștergem. Când facem asta, tot ceea ce se șterge de la noi, se șterge și de la cealaltă persoană sau circumstanță. Apoi începem să vedem schimbarea, dar nu sunt ei cei care se schimbă, ci noi suntem aceia care ne schimbăm.
Pe măsură ce te vei detașa de amintirile despre ceilalți, îi vei vedea și percepe în mod diferit. Așa că, data viitoare când apare o circumstanță în viața ta, asigură-te că o vezi ca pe o biecuvântare, o oportunitate de a te detașa, de a corecta o eroare și de a te elibera. Poate crezi că ești liber, dar ești sclavul amintirilor, gândurilor și programelor care îți spun ce este bine și ce este rău, ce e corect și incorect.
Intelectul etichetează totul, dar nu există “corect” sau “greșit”. Mintea consideră că știe, dar nu știe nimic. Singura funcție a intelectului este să aleagă, să se angreneze în problemă sau să se detașeze și să-i dea voie lui Dumnezeu .
A fi sau a nu fi; aceasta este intrebarea.
Mabel Katz
